Creșterea constantă a prețurilor i-a obligat pe tot mai mulți români să-și regândească lista de cumpărături.
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), consumul de alimente și băuturi a scăzut cu 1,5% în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024. Scăderea este resimțită atât de consumatori, cât și de comercianți, iar perspectivele nu sunt optimiste: economiștii estimează o reducere și mai accentuată în lunile următoare.
Coșurile de cumpărături, odinioară pline, sunt acum mai modeste, iar produsele alese sunt, în general, cele aflate la promoție sau strict necesare. Tot mai mulți oameni își stabilesc un buget clar și caută oferte, iar ideea de „poftă de moment” este din ce în ce mai rar pusă în practică.
„Fac rezerve, dar doar din ofertele pe care mi le permit. Lista de cumpărături este esențială. Nu mai pot cumpăra orice”, spune o femeie aflată la cumpărături, intervievată pentru reportaj.
Scăderea consumului nu este doar o consecință a inflației, ci și a politicilor fiscale care afectează lanțurile de aprovizionare și concurența. Bogdan Belciu, economist, atrage atenția asupra tendinței de retragere a consumului către produse esențiale, în defavoarea celor cumpărate impulsiv.
George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale, subliniază că taxele recent introduse au limitat capacitatea comercianților de a menține prețuri competitive:
„Consumul este în scădere de ceva vreme. Chiar dacă inflația s-a temperat, rămâne ridicată. Este greu de spus care sunt toate cauzele, dar efectele sunt clare”.
Un alt element de presiune asupra prețurilor este iminenta eliminare a plafonării adaosului comercial pentru anumite produse alimentare. Măsura, introdusă în urmă cu aproape doi ani, a fost prelungită de mai multe ori și urmează să expire la finalul lunii iunie. În prezent, plafonarea limitează adaosul la maximum 20% pentru 21 de categorii de produse, printre care: carnea de pui și porc, mălaiul, uleiul, făina și laptele.
Dacă măsura nu va fi prelungită de noul Guvern, se preconizează scumpiri semnificative, având în vedere că fiecare componentă a prețului final – de la materia primă la transport și depozitare – vine cu propriul cost.
Valer Hancaș, reprezentant al unui lanț de hipermarketuri, explică: „Prețul nu e doar despre produsul brut. Intervin costuri energetice, de transport, de procesare. Nu putem anticipa exact cât de mult se va scumpi, dar este clar că eliminarea plafonării va influența prețurile în sus.”
Într-un context economic incert, cu inflație încă ridicată, salarii care nu țin pasul cu scumpirile și măsuri de sprijin care expiră, consumatorii sunt forțați să se adapteze. Fără o strategie clară din partea autorităților privind prețurile alimentelor de bază, românii vor continua să resimtă presiunea în fiecare vizită la supermarket.
FOTO: Shutterstock